a se opri pe loc

a se opri pe loc
v. \a se opri pe loc brusc .

Română-Engleză dicționar expresii. 2013.

Look at other dictionaries:

  • loc — LOC, locuri, s.n. I. 1. Punct, porţiune determinată în spaţiu. ♢ loc. adv. Din (sau de pe) loc = de acolo de unde este sau se află cineva, stând nemişcat, fără a se deplasa. În (sau pe) loc = a) pe aceeaşi bucată de pământ, acolo unde se află… …   Dicționar Român

  • opri — OPRÍ, opresc, vb. IV. 1. tranz. A întrerupe (brusc) o mişcare, o acţiune, un proces, un fenomen în desfăşurare, a face să înceteze, să stea pe loc; a stăvili, a curma. ♦ refl. A conteni, a înceta, a stagna. 2. intranz. şi refl. A sta pe loc; p.… …   Dicționar Român

  • ponta — PONTÁ3, pers. 3 pontează, vb. I. intranz. (Despre câinii de vânătoare) A se opri în loc (cu capul ridicat, cu urechile ciulite) pentru a adulmeca sau a aţinti vânatul. ♦ tranz. A pironi cu privirea, a aţinti animalul urmărit. [var.: (rar) poantá… …   Dicționar Român

  • opăci — OPĂCÍ, opăcesc, vb. IV. tranz. (reg.) 1. A opri în loc, a reţine; a împiedica. 2. A induce în eroare, a deruta; a necăji; a năuci, a zăpăci. 3. A linişti, a potoli, a domoli. – Din bg. opača, scr. opačiti. Trimis de oprocopiuc, 07.05.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • ţine — ŢÍNE, ţin, vb. III. I. tranz. 1. A avea ceva în mână (sau în braţe etc.) şi a nu lăsa să scape. ♢ expr. A i ţine (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a) a fi naş cuiva la cununie; b) a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieţii cu o lumânare… …   Dicționar Român

  • sta — STA, stau, vb. I. intranz. I. 1. (Despre oameni şi animale) A se opri din mers, a rămâne pe loc; a se întrerupe dintr o acţiune, dintr o mişcare, dintr o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din funcţionare, a nu… …   Dicționar Român

  • trece — TRÉCE, trec, vb. III. I. 1. intranz. A merge fără a se opri, printr un anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva, a străbate un loc fără a se opri, a şi urma drumul, a fi în trecere pe undeva. ♢ expr. A trecut baba cu colacii = e prea târziu,… …   Dicționar Român

  • reţine — REŢÍNE, reţin, vb. III. tranz. 1. A ţine pe loc, a împiedica de la ceva, a opri. ♦ A închide pe cineva temporar, a l priva de libertate. ♦ tranz. şi refl. fig. A (se) stăpâni, a (se) înfrâna; a (se) abţine. 2. A opri o parte din drepturile… …   Dicționar Român

  • frâna — FRÂNÁ, frânez, vb. I. tranz. A încetini sau a opri mersul unui vehicul cu ajutorul frânei. ♦ fig. A ţine în loc, a împiedica, a opri dezvoltarea, cursul sau manifestarea unei acţiuni, a unui proces, a unui sentiment. – Din fr. freiner (după frână …   Dicționar Român

  • staţiona — STAŢIONÁ, staţionez, vb. I. intranz. (Despre vehicule, trenuri, nave etc.) A sta câtva timp într un loc (de pe traseu), aşteptând suirea şi coborârea pasagerilor, încărcarea şi descărcarea mărfurilor etc., p. ext. (despre oameni) a se opri câtva… …   Dicționar Român

  • oprire — OPRÍRE, opriri, s.f. Acţiunea de a (se) opri şi rezultatul ei; încetare a unei acţiuni, a unei mişcări, rămânere pe loc; staţionare, stagnare; oprit1. ♢ loc. adv. Fără oprire = neîntrerupt, neîncetat, continuu. ♦ (concr.) Loc unde se opreşte… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”